Hello Flask

Imaginează-ţi că te-aş ruga să tai o bucată de hârtie cu dimensiunile de 50 centimetri pe 50 centimetri. Bănuiesc că ai face asta destul de ușor. Acum taie 1000 de bucăți de hârtie de aceleași dimensiuni. Nu e foarte eficient să măsori bucățile de hârtie de 1000 de ori. O metodă de a soluţiona această problemă ar fi să faci un cadru al unei forme de 50 cm pe 50 cm ce ar permite tăierea hârtiei cu dimensiunile dorite fără măsurarea ei. Cam aceasta ar însemna să folosești un framework (cadru, schelet). Un framework permite efectuarea sarcinilor complicate sau repetitive rapid și eficient. Flask este un web framework, adică un framework ce facilitează crearea unui site web.

În acest capitol vei învăța cum să instalezi și să utilizezi Flask-ul. Tot de ce este nevoie este un computer cu Python instalat pe el.

Utilizarea ”Mediului Virtual” (Virtual Environments)

Cea mai bună metodă de a instala Flask-ul este printr-un mediu virtual. Dar ce este un mediu virtual (virtual environment)? Pentru a înțelege mai bine acest concept, să facem o analogie cu viața reală. Gândeşte-te la un mediu virtual ca la situația când trebuie să-ţi alegi anumite lucruri în dependență de unde pleci. Un contra-exemplu a necesităţii unui mediu virtual este geanta (poşeta) unei fete - acolo, mereu, poţi găsi de toate.

Așa e și cu mediu virtual, instalezi doar ceea ce ai nevoie. Pentru început, verificaţi dacă acest program de creare a mediilor virtuale este instalat. Rulează următoarea instrucțiune:

$ virtualenv --version

Cel mai probabil este că o să fie afișată o eroare ce va zice că nu ai instalat așa program. Acest lucru se remediază foarte ușor, dat fiind că Ubuntu permite instalarea programelor chiar din terminal. Tot ce trebuie să faci pentru ca să-l instalezi este:

$ sudo apt-get install python-virtualenv

După aceasta, crează un folder cu mediul virtual unde vei păstra primul tău proiect Flask.

$ mkdir savanna-tweet
$ cd savanna-tweet

Următorul pas e să creezi mediul virtual cu ajutorul comenzii virtualenv. După această comandă trebuie să urmeze numele folderului unde va fi creat mediul virtual, de obicei acest nume este venv, de la virtual environment.

$ virtualenv venv

Iar output-ul va fi următorul:

Running virtualenv with interpreter /usr/bin/python2
New python executable in venv/bin/python2
Also creating executable in venv/bin/python
Installing setuptools, pip...done

Acum că ai acest mediu virtual atât de mult râvnit în folderul venv, trebuie să-l activezi, altfel nu-i nici un tolk din el. Pentru a face asta e nevoie de următoarea instrucțiune (ori de câte ori o să vrei să lucrezi la proiectul tău, o să fii nevoit să rulezi această instrucțiune):

$ source venv/bin/activate

$ . venv/bin/activate

Acum în terminal, printr-un venv în fața numelui, ar trebui să ţi se menționeze că mediul virtual este activat:

(venv)flask@ubuntu:~ $

Îţi mai aminteşti ce este relaţia client - server? Exact, clientul solicită un serviciu (ex: vizualizarea unei pagini de Facebook), iar serverul, după ce a primit cererea, transmite un răspuns (ex: informaţia necesară browserului pentru ca el să afişeze pagina solicitată).

În cazul nostru, Flask va îndeplini rolul de server, iar browserul - clientul.

Acum să instalăm programul care ne va permite să instalăm (descărcăm) programe (module) pentru Python:

$ sudo apt-get install python-pip

Pentru ca Flask-ul să îndeplinească rolul de server, el trebuie instalat. Asigură-te că (venv) este în fața numelui din terminal, apoi rulează:

$ pip install flask

Perfect, acum să creăm un fișier. Pentru început să-l numim hello.py, dar tu poţi să-l numeşti cum vrei atâta timp cât extensia fișierului este .py. (Vă mai amintiți ce a vorbit azi Sergiu despre extensiile fişierelor?) Scrie în fișier:

Notă: Structura curentă a proiectului este provizorie. Pentru moment o s-o folosim pe aceasta pentru că e mai simplă şi va facilita înţelegerea framework-ului. La sfârşitul lecţiei vom discuta despre structura recomandată a unui proiect Flask.

from flask import Flask
app = Flask(__name__)

@app.route('/')
def index():
    return 'Hello World!'

if __name__ == '__main__':
    app.run()

Înainte să rulezi comanda în terminal, salvează modificările din fișier:

$ python hello.py
* Running on http://127.0.0.1:5000/ (Press CTRL+C to quit)

Acum să mergem și să vedem ce site frumos și interesant am creat. În browser accesează adresa respectivă: 127.0.0.1:5000 sau localhost:5000

Felicitări, ai creat un site!

Acum, să analizăm ce am scris în super programul nostru. Pentru început trebuie să importăm modului Flask. După convenţie toate aplicațiile Flask trebuie să conțină o instanță a aplicației noastre, pe care, convenabil, o numim app. Ea se defineşte în felul următor:

from flask import Flask
app = Flask(__name__)

Back in time - URL-uri

Înainte să continuăm analiza programului nostru, îţi mai aminteşti ce este un URL? Întocmai, URL este un acronim pentru Uniform Resource Locator, și este utilizat pentru a specifica adresa (a unui fișier sau resursă) pe internet (the World Wide Web).

Rute și Funcții View (Routes and View Functions)

Clienții, cum ar fi browserele, trimit cereri la serverele web (ceea ce ai creat tu acum două minute), care, la rândul lor, trimit cererile la aplicația voastră Flask. Aplicația trebuie să știe ce cod să ruleze pentru fiecare cerere URL, așa că ea creează o asociere a URL-urilor cu funcțiile Python. Asocierea dintre un URL și o funcție se numește un route (rută, cale, traseu, drum, cărărușă, itinerar, șosea, canal, marșrut, șleau). În următorul exemplu se demonstrează cum se face această mapare în Flask:

@app.route('/')
def index():
    return 'Hello World!'

Înainte de a crea funcţia, definim route-ul aşa: @app.route('/<adresa route-lui>'). Aici, funcția index() este înregistrată la URL-ul de bază al aplicației: /. Dacă aplicația ar fi lansată pe un server asociat cu domeniul www.exemplu.com și veți naviga la http://www.exemplu.com, atunci funția index() va fi rulată pe server și va fi afișat Hello World!, aceasta fiind un response (răspuns) - valoare returnată de funcție. Funcțiile, ca și index(), se numesc view functions, funcții care afișează. Un response returnat de o funcție view poate fi un simplu string (ca și în cazul nostru), sau poate fi ceva mai complicat, după cum veți vedea mai târziu.

Modul Debug

Fă o modificare la valoare returnată de funcția index(), salvează fișierul și să fă un refresh la pagina din browser. După cum vezi, serverul nu a inclus schimbarea, deoarece el rulează după o versiune mai veche a fișierului hello.py. Un truc foarte util este modul debug care zice serverului să fie atent la toate schimbările ce au loc. Pe lângă asta, atunci când serverul va întâlni o eroare, el va încerca să analizeze cauza și vă va da o sugestie la cum să remediați greșeala. Tot ce trebuie să faci pentru a activa acest mod este să adaugi următoarea linie de cod:

app.debug = True
app.run() #această linie deja există în fișier

sau să incluzi parametrul în interiorul chemării metodei run()

app.run(debug = True)

Ambele procedee au exact același efect.

Adăugăm URL-uri

Pentru început să adăugăm unul simplu, ca şi cel pe care l-avem deja. Adaugă următorul cod după funcţia index().

@app.route('/date')
def show_date():
    return 'Azi este ' + 20 + ' august.'

Salvează modificările şi mergi la localhost:5000/date. Rezultatul ar trebuie să fie următorul:

Ce palpitant! Prima eroare! Dar să nu-ţi fie frică, debugger-ul te va ajuta să soluționezi eroarea. Aminteşte-ţi ce ţi-a zis Diana despre convertirea string-urilor. Bravo, Python nu poate concatena (uni) un string cu un non-string. Din această cauză trebuie să transformi 20 într-un string. Cum faci asta? Corect! Aplică metoda str() asupra numărului. Acum linia buclucaşă arată aşa:

return 'Azi este ' + str(20) + ' august.'

Accesează acum localhost:5000/date şi totul trebuie să ruleze bine:

Probabil o să te întrebi: "De ce nu am scris de la început 'Azi e 20 august.'? Fără ca să-mi mai bat capul de string-uri, int-uri, concatenare..." Răspunsul e simplu: flexibilitate. Efectuând câteva modificări mici, poţi face ca pagina ta să afişeze data corect în fiecare zi a anului şi nu doar pe 20 august. Importă modulul datetime despre care ţi s-a vorbit la Basic Python Statements, care îţi va permite să manipulezi timpul ca ora sau data (dar nu; nu vei putea să călătoreşti în timp). Scrie următorul cod chiar sub from flask import Flask:

from datetime import datetime

iar funcţia show_date() o modifici până arată aşa:

@app.route('/date')
def show_date():
    today = datetime.now()
    return 'Azi este ' + str(today.day) + ' august.'

Acum, în fiecare zi, data va fi corectă.

Dacă ai fost atent atunci când navigai pe internet la adresa ce ţi-a apărut sus, în browser, atunci probabil ai observat că multe dintre aceste URL-uri au părți variabile. De exemplu URL-ul pentru pagina ta de Facebook este http://www.facebook.com/<nume-utilizator>, adică numele tău de utilizator este parte din URL. Următorul exemplu demonstrează aceeași funcționalitate a Flask-ului. Adaugă următorul cod după funcția show_date():

@app.route('/user/<name>')
def user(name):
    return 'Hello, %s!' % name

Porțiunea dintre < > este partea dinamică, așa că orice URL care coincide cu partea statică (localhost:5000/user/) va fi asociată cu funcția user(). Când funcția este chemată, Flask trimite partea dinamică ca o variabilă (argument), astfel name va fi trimisă în funcție ca parametru.

Salvează fișierul, mergi în browser și accesează adresa: localhost:5000/user/numele-vostru

Acum, fişierul tău hello.py ar trebuie să arate cam aşa:

from flask import Flask
from datetime import datetime

app = Flask(__name__)

@app.route('/')
def index():
    return 'Hello World!'

@app.route('/date')
def show_date():
    today = datetime.now()
    return 'Azi este ' + str(today.day) + ' august.'

@app.route('/user/<name>')
def user(name):
    return 'Hello, %s!' % name

if __name__ == '__main__':
    app.run(debug = True)

Structura unui proiect Flask

Acum, că fişierul a devenit atât de mare, cu mult cod şi funcţii, e timpul să vorbim despre structura recomandată a unui proiect Flask, altfel fişierul va continua să crească şi codul va deveni dificil de menţinut.

savanna-tweet
    /app
        /static
            page.html
        __init__.py
        views.py
    /venv
    run.py

Pentru început, în folderul proiectului, creează un folder /app. În interiorul acestui folder /app, creează 2 fişiere: __init__.py şi views.py. __init__.py este un fişier special în limbajul Python, pentru că el permite ca directoriul (folderul) în care se află să devină un modul ce poate fi importat în alte fişiere .py. Aici o să includem instanţa aplicaţiei noastre şi o să importăm conţinutul fişierului views.py.

from flask import Flask 
app = Flask(__name__)

from app import views

Ce au în comun toate funcţiile index, show_date şi user pe care le-am definit până acum? Da, toate sunt funcţii views, deci, logic, le vom pune în fişierul views.py. Acest fişier ar trebui să arate aşa:

from app import app
from datetime import datetime

@app.route('/')
def index():
    return 'Hello World!'

@app.route('/date')
def show_date():
    today = datetime.now()
    return 'Azi este ' + str(today.day) + ' august.'

@app.route('/user/<name>')
def user(name):
    return 'Hello, %s!' % name

Notă Am importat modului datetime aici, pentru că avem nevoie de el pentru funcţia show_date.

Ne-a mai rămas să creăm un singur fişier .py şi el se va numi run.py, pentru că, după cum ţi-ai dat seama, de aici o să pornească aplicaţia noastră. El se va afla la acelaşi nivel cu folderele /app şi /venv. În acest fişier vei include:

from app import app

if __name__ == "__main__":
    app.run(debug = True)

Nu am modificat nimic în cod decât să-l separăm.

Ultimul folder pe care trebuie să-l creezi este /static şi se va alfa în folderul /app. Explic imediat pentru ce avem nevoie de el.

Fișiere statice

După cum presupune numele, Flask permite utilizarea fișierelor statice (și se numesc așa pentru că aceste pagini afișează aceeași informație tuturor utilizatorilor site-ului). Pentru că Flask este un framework inteligent, el o să caute fișierele statice în folderul /static din proiect. Creați folderul și un fișier în interiorul lui cu extensia .html. Introdu un text asemănător în interiorul lui:

Hello from the static page!

După aceasta poţi accesa acest fișier la: localhost:5000/static/<numele-fișierului>.html

Bonus

Zi-i vecinului să-ți acceseze site-ul

Pentru a face site-ul vizibil (și accesibil) tuturor de pe rețeaua locală trebuie să menționăm acest lucru lui Flask. Modifică ultima linie de cod ca să arate în felul următor:

app.run(host = '0.0.0.0', debug = True)

După, trebuie să afli ce adresă ţi-a dat bunul router. Pentru a face asta, rulează instrucțiunea:

ifconfig

Aceasta va afișa multă informație în consolă, caută ultima coloană, unde scrie wlan0 și găseşte inet addr. Adresa pe care o poţi da vecinului este aceasta.

Exerciții:

Creează workspace-ul pentru proiectul tău

Creează un folder unde o să păstrezi noul tău proiect
Creează mediul virtual virtualenv-ul (şi nu uita să-l activezi)
Instalează Flask-ul
Creează alt folder /app unde o să incluzi __init__.py, views.py şi folderul /static
Include codul necesar în fişierele __init__.py şi views.py (dacă nu-ţi aminteşti ce trebuie să scrii în ele, fă un scroll la Structura unui proiect Flask)
Creează fişierul run.py (la acelaşi nivel cu folderele /app şi /venv) unde să incluzi codul pentru pornirea aplicaţiei
Porneşte serverul, şi minunează-te

Adiţional:

Creează o nouă rută cu URL dinamic (ex: localhost:5000/string/ggit) care să afişeze partea de după /string/ de 3 ori.
Pentru ruta de mai sus, output-ul corect este ggitggitggit
Adaugă o pagină, ca şi /date, care pe lângă data curenta, va afişa şi ora.
(ex: "Azi e 20 august. Ora 19:03")
Creează două pagini statice unde poţi să incluzi ce vrei tu în ele

PreviousBootstrap NextDB Modeling

Last updated 5 years ago